Criza mondială şi Constituţia României

Constituţia României s-a dovedit, mai ales în ultimii patru ani de guvernare, ca fiind în multe locuri depăşită de evenimentele politice. În istoria recentă a României Constituţia a fost regândită şi reeditată de către o comisie condusă de regretatul Antonie Iorgovan, în anul 1992. Având ca model Constituţia Belgiană, comisia păstrează totuşi idei din constituţia anului 1923, din cea socialistă a anului 1975 rezultând un amalgam care a fost revizuit în anul 2003. Nici în ultima formă legea supremă nu este în pas cu modernismul european. Problema schimbării ei s-a pus de nenumărate ori în ultima vreme. Comisia Prezidenţială de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România a realizat un Raport de Modificare a Constituţiei. Prezentarea raportului a fost făcută la Palatul Cotroceni în cadrul unei prezenţe impresionante: primul-ministru, preşedinţii celor două camere, Avocatul Poporului, Procurorul General al României, preşedintele CSM, reprezentanţi ai opoziţiei, studenţi şi ONG-uri. Comisia a cuprins în raportul său 23 de propuneri de modificare. Preşedintele ţării a selectat zece dintre ele ca fiind cele mai importante. În expunerea sa şeful statului a optat pentru o republică semiprezidenţială, cu un preşedinte care printre alte atribuţii să poată dizolva şi Parlamentul. Propunerea Comisiei prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată. Dacă Preşeditele o face, a doua dizolvare echivalează cu încetarea mandatului său, urmând să fie organizate şi alegeri prezidenţiale, la care acesta poate candida "fără a afecta în acest fel prevederea constituţională care limitează la două numărul de mandate".
Acesta, alături de parlamentul unicameral sunt punctele care vor stârni cele mai vi dispute în dezbaterea publică. "Dreptul de dizolvare nu întăreşte autoritatea preşedintelui, ci acordă un element suplimentar de răspundere în sarcina acestuia", subliniază Comisia în Raportul său.
La prima citire Raportul pare totuşi că întăreşte semnificativ rolul preşedintelui în societate, societate care ar trebui să-şi aleagă în continuare prin vot direct şeful statului. Traian Băsescu a fost de părere că nu ar trebui să se renunţe la dreptul cetăţenilor „de a-şi alege direct şi nemijlocit preşedintele“, ca replică la acele propuneri care vizau alegerea preşedintelui indirect, prin votul Parlamentului, la fel ca în multe state europene. Iată punctele considerate de Preşedinte ca fiind cele mai relevante:

• adoptarea unui regim semiprezidenţial coerent
• definirea mecanismelor dizolvării Legislativului
• un sistem unicameral
• eliminarea oricărui privilegiu al aleşilor care comit fapte penale
• limitarea drastică a reglementării prin ordonanţe
• un decupaj administrativ cu 9-12 judeţe sau regiuni şi o autonomie locală veritabilă
• recrediblizarea Curţii Constituţionale
• introducerea referendumului obligatoriu
• regândirea rolului şi structurii CSM
• definirea clară a tuturor drepturilor cetăţenilor

Se anunţă o primăvară şi o vară plină cu dezbateri publice pe marginea modificării legii de bază. Partidele politice, în principiu, sunt de acord cu această revizuire. Preşedintele Senatului şi lider al social-democraţilor, Mircea Geoană a avansat chiar ideea unei reforme ample la nivel statal. "Nu este suficient, în opinia mea şi în opinia noastră, doar o modificare a cadrului constituţional, avem nevoie în plus şi de o amplă reformă a statului în ansamblul său şi a Guvernului în ansambulul său, nu ca entitate politică, ci ca structură instuţitională ", a spus Geoană.
Anul acesta criza economică se face din ce în ce mai simţită pe piaţa românească. Rămâne de văzut care va fi interesul popular pentru modificarea legii supreme.

Nelu Sabău, Târgu Mureş